Ce s-a întâmplat cu Alianța Familiilor din România (AFR)

Bogdan Mateciuc, 3 iunie 2014

 

AFR s-a înființat în 2007, de către un grup de oameni de credințe diferite, care tocmai finalizaseră o inițiativă cetățenească menită să modifice definiția familiei din Constituția României (link). Ei au dorit să continua lupta pro-familie sub forma unui ONG.

De la început, AFR s-a poziționat ca o asociație neafiliată religios sau politic, deși valorile pe care le promova erau de inspirație creștină – morala creștină de bază împărtășită de toți fondatorii și membrii asociației. Dincolo de acest nivel primar, AFR a evitat discuțiile pe teme religioase, precum și afilierea la structuri religioase, tocmai pentru că credințele diferite ale membrilor ar fi creat piedici în funcționarea asociației.

Ideea asociației a pornit de la domnul Petre Costea, avocat, român emigrat în SUA în 1978, și de la câțiva tovarăși de credință ai săi, toți baptiști. Pentru a putea obține vizibilitate și influență într-o țară majoritar ortodoxă, inițiatorii au contactat creștini ortodocși, care s-au alăturat asociației. Astfel, conducerea AFR a fost de la început una echilibrată între baptiști și ortodocși, cu precizarea că cea mai mare parte a fondurilor bănești veneau din partea baptistă.

Timp de șase ani, AFR a cooptat și adus la o masă comună organizații de diferite credințe, animate de promovarea valorilor profamilie. A existat și foarte probabil va continua o colaborare foarte bună cu Asociația Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”, cu greco-catolicii de la Darul Vieții din Timișoara, dar și cu Mitropolia ortodoxă a Moldovei și Bucovinei. Pe parcurs, câteva zeci de organizații și asociații au dat o mână de ajutor la inițiativele non-denominaționale ale AFR.

Una dintre acțiunile periodice ale AFR era monitorizarea candidaturilor la alegerile locale, naționale și unionale, din punct de vedere al atașamentului candidaților la valorile familiei și vieții. AFR emitea un Ghid al Alegătorului, prin care recomanda votarea sau ne-votarea anumitor candidați. Inițiativa s-a bucurat de un anumit impact, fiind ceva neobișnuit pentru lumea politică din România.

Domnul Petre Costea, președintele AFR, și-a anunțat intenția de a candida ca independent la alegerile europarlamentare din mai 2014. Evident, AFR a decis să îl susțină și să îl promoveze, în calitate de unic candidat dedicat în mod absolut valorilor familiei.

La scurt timp de la anunțarea candidaturii, a apărut un alt candidat independent profamilie, în persoana domnului Iulian Capsali. Dacă Petre Costea era baptist, domnul Capsali era ortodox și a atras imediat privirile alegătorilor ortodocși practicanți.

Întrucât AFR se poziționase până atunci ca fiind o asociație a tuturor familiilor din România, subsemnatul, în calitate de purtător de cuvânt și responsabil cu comunicarea, am considerat necesar ca asociația să îi promoveze în egală măsură pe candidații Costea și Capsali. De fapt, era destul de evident că alegătorii baptiști și catolici aveau să voteze cu Costea, iar cei ortodocși cu Capsali. Dacă ar fi venit la vot măcar cei ce semnaseră pentru fiecare, amândoi aveau șanse reale să ajungă la Bruxelles.

Aici a apărut însă o fisură. Domnul Costea și tabăra baptistă din AFR a considerat că asociația trebuie să îl promoveze numai pe candidatul Petre Costea, ca și cum asociația ar fi făcut parte din echipa de campanie a dânsului. Mai mult, făcând apel la credincioșii neoprotestanți din țară, ei au început să trimită mesaje electoral-religioase în numele AFR, lucru care a început să îi înstrăineze pe susținătorii ortodocși ai asociației. S-a produs o ruptură între subsemnatul, creștin ortodox, webmaster și purtător de cuvânt, pe de-o parte, și echipa de campanie a domnului Costea. Întrucât ei asigurau cea mai mare parte a fondurilor necesare funcționării AFR, au pretins un drept de exclusivitate asupra asociației. Asociația nu mai era a familiilor din România, ci a domnului Costea sau, cel puțin, a familiilor neoprotestante din România (AFNR).

La finalul campaniei electorale, nici domnul Costea și nici domnul Capsali nu au reușit să obțină voturile necesare pentru a merge la Bruxelles. Suma voturilor celor doi nu atingea nici ea pragul necesar unui candidat. Cu toate acestea, domnul Costea și colegii săi baptiști au considerat inacceptabil faptul că subsemnatul l-a promovat și pe domnul Capsali în numele AFR și au cerut retragerea mea din AFR.

Întrucât virulența lor a fost evidentă, iar nemulțumirile lor s-au legat inclusiv de comentariile mele personale la adresa credinței baptiste (eu nu obiectasem niciodată la comentariile lor față de credința ortodoxă), am decis că este mai bine să mă retrag din AFR.

Timp de șase ani am asigurat o poziționare centrală, echilibrată a mesajului public emis de AFR. Am făcut apel la valorile moralei creștine de pe o poziție neutră, de bază, astfel încât susținătorii asociației au venit din toate zonele spectrului religios și nu numai. De fapt, unii au crezut că AFR este o asociație baptistă, în timp ce alții au fost convinși că este creștină ortodoxă. Asta arată că într-adevăr am păstrat o linie de mijloc, simplă și nedominațională. Trebuie spus că nu am promovat ecumenismul religios, acest lucru fiind contrar opiniilor mele și, de altfel, și al baptiștilor din AFR.

Odată cu retragerea mea, AFR devine controlată 100% de baptiști. S-ar putea ca ei să aibă greutăți în a se adresa și a atrage publicul ortodox, public care este sensibil (uneori în mod exagerat și contraproductiv) la inițiativele civice ale heterodocșilor. De asemenea, este posibil ca mesajul public al AFR să devină direcționat exclusiv către credincioșii neoprotestanți, ceea ce va însemna o pierdere considerabilă pentru o asociație care se pretinde a fi „a familiilor din România”.

Am activat ca voluntar în AFR din convingere. Mi-am pus inima în această asociație, în măsura în care mi-a permis-o timpul, și sper ca ea să se dezvolte sau, cel puțin, să rămână așa cum a fost și până acum deși, date fiind evoluțiile menționate mai sus, am motive de îndoială. Eu unul voi continua să mă implic în lupta pentru valori și familie. Cred că România are nevoie de o mișcare profamilie viguroasă, pornită de jos și, cel mai important, nedominațională, pentru a aduce laolaltă pe toți cei ce cred în familia naturală.

PS: În primăvara lui 2015 am decis să mă implic în continuare în lupta pentru valori alături de Coaliția pentru Familie și Constituție.

înapoi