Ce s-a întâmplat cu Alianța Familiilor din România (AFR)

Bogdan Mateciuc, 3 iunie 2014

 

AFR s-a înființat în 2007, de către un grup de oameni de credințe diferite, care tocmai finalizaseră o inițiativă cetățenească menită să modifice definiția familiei din Constituția României. Ei au dorit să continue lupta pentru familie sub forma unui ONG.

AFR s-a poziționat de la început ca o asociație neafiliată religios sau politic, deși valorile pe care le promova erau de inspirație creștină – morala creștină de bază împărtășită de toți fondatorii și membrii asociației. Dincolo de acest nivel primar, în AFR s-au evitat discuțiile pe teme religioase, precum și afilierea la structuri religioase, tocmai pentru că credințele diferite ale membrilor ar fi creat piedici în funcționarea asociației.

Ideea asociației a pornit de la domnul Petre Costea, avocat, român emigrat în SUA în 1978, și de la câțiva tovarăși de credință ai săi, toți baptiști. Pentru a putea obține vizibilitate și influență într-o țară majoritar ortodoxă, inițiatorii au contactat creștini ortodocși, care s-au alăturat asociației. Astfel, conducerea AFR a fost de la început una echilibrată între baptiști și ortodocși, cu precizarea că cea mai mare parte a subvențiilor veneau din zona baptistă.

Timp de șase ani, AFR a cooptat și adus la o masă comună organizații de diferite credințe, animate de promovarea valorilor profamilie. A existat o colaborare foarte bună cu Asociația Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”, cu greco-catolicii de la Darul Vieții din Timișoara, dar și cu Mitropolia Ortodoxă a Moldovei și Bucovinei. De-a lungul timpului, zeci de organizații și asociații religioase și non-religioase (de exemplu Asociația Meșterilor Populari din Moldova) au dat o mână de ajutor la inițiativele AFR.

Una dintre acțiunile periodice ale AFR era monitorizarea candidaturilor la alegerile locale, naționale și unionale, din punct de vedere al atașamentului candidaților la valorile familiei și vieții. AFR emitea un Ghid al Alegătorului, prin care recomanda votarea sau nevotarea anumitor candidați. Inițiativa a fost un succes și, în același timp, a deranjat pe unii candidați care cerșeau voturile unor alegători pe care nu îi respectau.

Domnul Petre Costea, președintele AFR, și-a anunțat intenția de a candida ca independent la alegerile europarlamentare din mai 2014. Evident, AFR a decis să îl susțină și să îl promoveze, în calitate de unic candidat dedicat în mod absolut valorilor familiei.

La scurt timp de la anunțarea candidaturii, a apărut un alt candidat independent pro-familie, în persoana domnului Iulian Capsali. Dacă Petre Costea era baptist, domnul Capsali era ortodox și a atras imediat privirile alegătorilor ortodocși.

Întrucât AFR se poziționase până atunci ca fiind o asociație a tuturor familiilor din România, subsemnatul, în calitate de purtător de cuvânt și responsabil cu comunicarea, am considerat necesar ca asociația să îi promoveze în egală măsură pe candidații Costea și Capsali. De fapt, era destul de evident că alegătorii baptiști și catolici aveau să voteze cu Costea, iar cei ortodocși cu Capsali.

Aici a apărut însă o fisură. Domnul Costea și membrii baptiști din AFR au considerat că asociația trebuie să îl promoveze numai pe candidatul Petre Costea. Făcând apel la credincioșii neoprotestanți din țară, ei au început să trimită mesaje electoral-religioase în numele AFR, lucru care a început să îi înstrăineze pe susținătorii ortodocși ai asociației. A apărut o disonanță între subsemnatul, creștin ortodox, webmaster și purtător de cuvânt, pe de-o parte, și echipa de campanie a domnului Costea. Întrucât ei asigurau cea mai mare parte a fondurilor necesare funcționării AFR, au pretins cumva un drept de exclusivitate asupra asociației. Asociația nu mai era a familiilor din România, ci a domnului Costea sau, cel puțin, a familiilor neoprotestante din România.

La finalul campaniei electorale, nici domnul Costea și nici domnul Capsali nu au reușit să obțină voturile necesare pentru a merge la Bruxelles. Suma voturilor celor doi nu a atins nici ea pragul necesar unui candidat. Cu toate acestea, domnul Costea și colegii săi baptiști au considerat inacceptabil faptul că eu l-am promovat și pe domnul Capsali în numele AFR și au cerut retragerea mea din AFR.

La problema generată de alegerile europarlamentare s-a adăugat nemulțumirea lor față de opiniile mele religioase exprimate în alte locuri și momente, inclusiv pe acest site. Deși neoprotestanții consideră că ei pot comenta liber și în orice fel credința creștinilor ortodocși, reciproca nu este valabilă. Am decis să mă retrag din AFR.

Am plecat din AFR după ce vreme de șase ani am asigurat o poziționare centrală, echilibrată a mesajului public al AFR. Am făcut apel la valorile moralei creștine de pe o poziție neutră, astfel încât susținătorii asociației au venit din toate zonele spectrului religios și nu numai. De fapt, unii au crezut că AFR este o asociație baptistă, în timp ce alții au fost convinși că este creștină ortodoxă. Cu adevărat reușisem să păstrez o linie de mijloc, neconfesională. Nu am promovat niciun ecumenismul religios, acest lucru fiind contrar atât opiniilor mele, cât și ale baptiștilor din AFR.

După retragerea mea, AFR a intrat sub controlul absolut al baptiștilor. Susținătorii ortodocși s-au îndepărtat și ei. Noul responsabil cu comunicarea, un credincios baptist, nu a mai întreținut site-ul asociației, nu a actualizat datele de contact (numărul meu de telefon era încă valabil după 5 ani) și, în general, nu a avut nicio prezență publică în mass-media.

O căutare pe Google după numele asociației aduce astăzi numai rezultate promovate în prima perioadă neconfesională, mențiuni pe alte siteuri realizate tot atunci, dar nu și siteul propriu-zis al asociației! În urma poziționării baptiste, AFR este astăzi o umbră a ceea ce a fost cândva.

înapoi