Bogdan Mateciuc, 23 august 2003

Sâmbătă noaptea, 23 august 2003. Ar trebui să dorm la ora asta, dar, la fel ca sâmbăta trecută si ca în alte zile din săptămână, nu pot dormi, nici eu, nici sotia mea si cu siguranta nici vecinii nostri pe o rază de câteva sute de metri, din cauza "bairamului" unor tigani care locuiesc pe o stradă învecinată. Nu locuiesc lângă noi, ci pe o stradă paralelă cu a noastră. Asta ca să realizati cât de tare poate urla muzica la ei, de se aude în casă la mine, cu ferestrele închise.

Locuiesc pe G-ral Berthelot, lângă sectia de politie nr. 3. Probabil la ei nu se aude vacarmul. Prieteni fiind cu Termopan, cu Seif si cu Elvis, or avea termopane. Altfel, o fac eu pe naivul, ar interveni sigur si ar aplica Legea păstrării linistii publice.

Sâmbăta trecută a fost la fel. Se presupune că oamenii civilizati trebuie să astepte ca tiganii sau cine tulbură linistea să-si termine ciolhanul. Abia după aceea pot să doarmă. Dacă comentam ceva, ni se răspunde că e sâmbătă seara si că oamenii au nuntă. Cu alte cuvinte, unele legi pot fi încălcate în anumite zile si cu anumite ocazii. Domnilor politisti, exista vreo listă cu legile respective, pe zile ale săptămânii si pe ocazii personale, si de unde se poate procura?

Mă întreb dacă sunt singurul care a sunat la sectia de politie si l-am deranjat pe tov' ofiter. Sincer, cred că da. Restul vecinilor s-au resemnat. Nu mai apelează demult la organul de stat numit Politie, pentru că nu mai prezintă nici o încredere. Intre timp, gradatii Politiei apar la televizor si se plâng că cetătenii nu au încredere si nu cooperează cu Politia. Păi de unde se coopereze, domnule chestor Trei Stelute, dacă voi nu faceti nimic pentru a clădi încrederea populatiei? Nu cu comunicate de presă se câstigă respectul si încrederea. Dacă as vedea un politist că intervine si restabileste linistea când niste tigani sau români sau arabi o tulbură, sau că amendează taxiurile parcate în statia de autobuz sau pe trecerea de pietoni, atunci as avea încredere în Politia Română.

Nu e prima oară când sun la această sectie 3 de politie. Peste drum locuiesc tot niste minoritari - e plin centrul Bucurestiului. Cred că l-am sunat până acum de vreo cinci ori pe tov' ofiter. "Da... da... o sa trimitem un echipaj", mi-a răspuns cu o voce plictisită, asta după ce a încercat să-i scuze pe infractori. Probabil se cunosteau. Rezultatul a fost ori că muzica nu s-a oprit deloc, ori s-a oprit pentru cinci minute. Cât să schimbe piranda caseta.

Eram pe litoral, era 12.00 noaptea si la o terasa urla muzica încălcând legea cu ora 23.00 a lui Agathon, si am chemat doi jandarmi să facă liniste. "Nu e treaba noastră", mi-au zis. Ba era chiar treaba lor. Poate îmi veti spune, domnule chestor Trei Stelute, că aceia erau jandarmi. "Tot un drac", răspunde românul. Tot nu intervin când trebuie. Tot "nu e treaba noastră". În fond, tovărăsia cu minoritarii - infractori, smenari, tigani, găinari si alte natii - e mai presus pentru ei decât imaginea (ce a mai rămas din ea) a Politiei Române.

înapoi